Mai multe decizii ale unor instanțe de judecată din vestul țării, care au dat câștig de cauză unor proprietari privați de terenuri agricole incluse în perimetre petroliere concesionate de companii precum NIS Petrol, controlată indirect de Gazprom, sau Panfora Oil&Gas (MOL Ungaria), proprietari care nu doresc ca aceste companii să extragă hidrocarburi din subsolul terenurilor lor, i-au determinat pe petroliști să ceară din nou ca operațiunile lor să fie declarate prin lege ca fiind de utilitate publică și de interes național, ceea ce le-ar permite să exproprieze pe repede înainte terenurile de care au nevoie și cu despăgubiri pentru proprietari stabilite de evaluatori autorizați ANEVAR.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va anunța oficial săptămâna viitoare reluarea procedurilor de concesionare de către statul român a unor noi perimetre cu zăcăminte de țiței și gaze, a declarat consilierul pe probleme de energie al premierului Viorica Dăncilă, Florin Ciocănelea.
Deși decizia finală de investire în proiectul de producție offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră nu a fost încă luată, ExxonMobil, care deține 50% din drepturile aferente concesiunii și statutul de operator al acesteia, a atribuit deja contracte în valoare totală de peste 114 milioane dolari pentru unele servicii aferente proiectului, iar pentru altele a lansat licitații sau consultări de piață.
În România există în prezent peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active, arată datele transmise joi de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), care consideră că sectorul extracției de țiței are o contribuție importantă la bugetul de stat, dar depinde direct de modul în care statul încurajează investițiile pe termen lung.
Iranul a prelungit până la jumătatea lunii februarie termenul până la care companiile internaționale pot depune oferte pentru dezvoltarea de proiecte petroliere și gazifere și a îndemnat gigantul britanic BP să se alăture licitanților.
Corpul de Control al premierului a întocmit și trimis la Direcția Națională Anticorupție (DNA), respectiv la Serviciul Român de Informații (SRI), două rapoarte de control clasificate "secret de serviciu" și redactate în urma unor inspecții efectuate la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), unde inspectorii guvernamentali au constatat 3 posibile fapte penale, dar și deficiențe legate de o serie de documente clasificate.